De ce românia se afla pe primul loc în Uniunea Europeană la rata mortalitatii in accidente rutiere?
Potrivit datelor eurostat, România înregistrează 78 de decese în trafic per milion de locuitori, fiind urmată pe aceasta lista de Bulgaria, care inregistreaza 74 de decese per milion de locuitori, și Grecia care inregistreaza 64 de decese per milion de locuitori, aproximativ 18% mai puțin.
România înregistrează aproape de 4 ori mai multe decese în trafic decat alte tari din Uniunea Europeană, precum suedia( 20 de decese per milion de locuitori) sau Danemarca(24 de decese per milion de locuitori).
Un răspuns uzual auzit este “din cauza vitezei” dar în realitate un procent sinistru de șoferi nu cunosc codul rutier pe care ar trebui sa il folosească zilnic în trafic.
Chiar dacă nu exista o statistica oficială care sa indice procentul precis al șoferilor din România care nu cunosc codul rutier, estimările specialiștilor de siguranță rutieră și testarile periodice sugerează ca peste 60%-70% dintre conducatorii auto nu mai stapanesc regulile actualizate.
La teste de verificare a cunoașterii regulilor de circulatie( pentru reducerea perioadei de suspendare a permisului auto), rata de promovare la prima încercare este adesea sub 30%-40%.( aici doresc sa adaug că și autorul , personal cand a dat sala a observat și vorbit cu un domn, care a picat cu 3 din 15 întrebări, care avea permis de aproape 20 de ani la momentul acela).
Pe langa lipsa infrastructurii și problemele din școlile de șoferi , exista cateva cauze profunde sociale, economice și psihologice, care explica de ce comportamentul traficului din Romania este atat de problematic:
În românia, mașina nu este doar un autovehicul, ci mai este văzută și ca un simbol de stat social , este o proiecție a statului financiar și a puterii. Acestt lucru generează o dinamică de agresivitate, șoferii cu vehicule mari sau scumpe au tendința de a impune un raport de dominare, în timp ce ceilalți participanți la trafic reacționează tot prin defensiva agresiva.
Alt motiv important este neîncrederea în autoritati și sistem: Deoarece acțiunile Poliției rutiere sunt adesea percepute ca fiind campanii temporare de amenajare( ci nu prezențe constante de prevenție), șoferii își ajustează comportamentul doar pe moment, revenind la stilul agresiv imediat ce depășesc echipajele sau radarul.
Telefonul la volan, cel mai mare motiv al accidentelor rutiere, pana la 60% dintre soferii romani folosești telefonul mobil în timp ce conduc, conform studiilor de siguranta rutiere și a sondajelor realizate în românia , în randul tinerilor(18-24 ani), procentul fiind și mai ridicat, depășind 70%. Peste 45% vorbesc la telefon fără sistem hands-free, peste 30% citesc sau trimit mesaje text/Whatsapp.
De ce Suedia poate și noi nu?
Strategia Vision Zero, adoptată de parlamentul suedez în 1997, pleacă de la principiul fundamental diferit de abordările clasice: Eroarea umană este inevitabilă, însă sistemul rutier trebuie proiectat astfel incat greselile sa NU fie fatale.
Suedia a reconfigurat mii de kilometri de drumuri naționale , cu doua benzi pe un sens și una pe celălalt, alternand periodic. Sensurile sunt separate fizic prin glisiere pe cabluri de oțel, eliminând complet coliziunile frontale( cauza principala a deceselor la viteze mari).
În localitati, intersectiile semaforizate sau simple au fost înlocuite masiv cu sensuri giratorii. Viteza la intrare fiind redusă natural , iar unghiurile de impact optimizate astfel incat forțele de decelerare sa fie suportabile pentru corpul uman.
În zonele rezidentiale/ de școala, viteza este limitata la 30 km/h prin măsuri fizice(limitatoare de viteză din asfalt, ingustarea benzilor, refugii insulare pentru pietoni). La 30km/h un pieton lovit are șanse de 90% de supraviețuire, comparativ cu 10% la 50 km/h.
Piste separate fizic prin spații verzi sau borduri inalte pentru biciclete și trotinete , fiind complet izolate de benzile destinate autovehiculelor.
În final, ramane o singura întrebare: De ce nu implementează și România un proiect precum Vision Zero? Din păcate răspunsul nu-l avem nici noi.