Nu vi deloc anunțată,
Nu stai mult niciodată,
În inima mea ești mereu,
O ploaie de vară, cu tupeu.
Stau și aștept în continuare,
Măcar un semn de ploaie,
Un nor întins cât un zmeu,
Un strop picat din norul greu.
Caut ca un disperat,
Printre munți și pe câmpii,
Dar și în adâncul inimii,
Și rămân străfulgerat.
Când te caut și mai bine,
Te găsesc tot pe la tine,
Și-mi spui cu ochii plini de stropi,
Că tre’ să pleci, să ne îngropi,
Și ca deobicei îți spun,
Printre mirosuri de tutun,
Că în inima mea executată,
Vei fi mereu,
O ploaie de vară neanunțată.